Senatul României a adoptat o măsură care schimbă radical modul în care instituțiile publice comunică electronic: adresele de email comerciale, precum Gmail, Yahoo sau Outlook, vor fi interzise în corespondența oficială. Decizia vine pe fondul unor riscuri tot mai mari legate de securitatea cibernetică și protecția datelor cetățenilor.
Potrivit proiectului legislativ, toate instituțiile centrale și locale vor trebui să utilizeze exclusiv un sistem național de email, bazat pe Registrul Național al Adreselor Electronice Oficiale (RNAEO), administrat de stat.
Tranziție de un an și sancțiuni pentru neconformare
Legea nu va intra imediat în vigoare. După promulgare, instituțiile vor avea la dispoziție 12 luni pentru a migra către noul sistem. În această perioadă, adresele vechi vor putea fi folosite doar pentru primirea mesajelor, cu obligația de a trimite automat notificări privind noile adrese oficiale.
Nerespectarea termenelor va atrage sancțiuni pentru conducerea instituțiilor și pentru angajații responsabili.
„Risc major” pentru datele cetățenilor
Inițiatorii proiectului susțin că utilizarea serviciilor comerciale de email în administrația publică reprezintă un risc semnificativ. În prezent, peste două treimi dintre instituțiile din România folosesc astfel de platforme pentru transmiterea documentelor oficiale.
Printre vulnerabilitățile invocate se numără:
- posibilitatea interceptării comunicațiilor,
- accesul neautorizat la date,
- pierderi de informații sensibile,
- lipsa controlului asupra infrastructurii digitale.
Probleme reale de GDPR în practică
Decizia vine după ani în care autoritățile locale și centrale au folosit frecvent adrese gratuite pentru comunicarea cu cetățenii, inclusiv pentru transmiterea de documente ce conțin date personale – CNP-uri, adrese, informații fiscale sau medicale.
În astfel de situații, riscurile privind încălcarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) au fost evidente:
- datele erau stocate pe servere externe, în afara controlului statului român;
- transferul către furnizori globali ridica probleme privind jurisdicția și accesul la date;
- lipsa unor politici unitare de securitate făcea dificilă trasabilitatea documentelor.
Specialiștii în protecția datelor au semnalat în repetate rânduri că transmiterea informațiilor sensibile prin servicii comerciale gratuite poate duce la breșe de securitate sau chiar la sancțiuni, în cazul unor incidente.
Un pas spre digitalizare controlată
Noul sistem urmărește nu doar securizarea comunicațiilor, ci și standardizarea acestora. Fiecare instituție va avea o adresă oficială înregistrată într-un registru național, ceea ce va permite trasabilitatea documentelor și o mai bună responsabilizare administrativă.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, for decizional. Dacă va fi adoptat în forma actuală, România va face un pas important către centralizarea și securizarea comunicațiilor digitale din sectorul public.
